de Maria MANOLIU, Adrian POPESCU | in Gandul
Ai o amendã de circulaþie neplătitã, primãria îþi blocheazã salariul. Statul începe Marea Executare Silitã
La nivel naţional, valoarea amenzilor acordate anul trecut care încă nu au fost încasate este de circa 100 de milioane de euro. La această sumă se adaugă însă toate taxele şi impozitele locale restante din ultimii ani
Rămaşi cu vistieriile goale din cauza crizei, primarii din România şi-au adus aminte că au la îndemână o metodă de a creşte veniturile pe care până acum au neglijat-o: încasarea restanţele acumulate în ultimii ani la plata impozitelor sau taxelor locale, cum ar fi cele pe proprietate, teren sau locuinţă. La acestea se adaugă şi toate amenzile care sunt încasate la nivel local, de la cele de circulaţie sau din mijloacele de transport în comun până la cele pentru prostituţie.
Dintre acestea, cele mai numeroase dar şi bănoase, sunt amenzile de circulaţie neplătite de ani buni, pe care mizează de altfel majoritatea primăriilor. Dacă cel somat să plătească nu respectă termenul limită, în cel mai scurt timp se va trezi că nu îşi mai poate ridica leafa de la locul de muncă, sau, mai rău, că i se pune sechestru pe maşină sau pe casă. Sursa de venit este considerabilă ţinând cont că anul trecut s-au acordat la nivel naţional 4,7 milioane de amenzi de circulaţie, în valoare de peste 200 de milioane de euro, dintre care s-au plătit mai puţin de jumătate.
La toate acestea se adaugă însă şi amenzile din anii anteriori, când gradul de conformare a fost, de asemenea, foarte scăzut, în 2008, de exemplu, acesta fiind de doar 33%. Conform datelor Poliţiei Rutiere, în România gradul de conformare la amenzile de circulaţie nu a depăşit vreodată 40%.
La Braşov sunt 100 de “execuţii” pe zi
În Capitală, numărul executărilor silite a crescut cu 30 la sută în ultimul timp, banii obţinuţi din recuperarea taxelor, imozitelor sau a amenzilor rotunjind vizibil bugetele administraţiilor publice locale.
Nu numai primarii de sector din Bucureşti apelează însă la această măsură, ci şi cei din provincie.
În Braşov, de exemplu, media popririlor instituite de Direcţia Fiscală a municipalităţii pe veniturile rău-platnicilor este de circa 100 pe zi, în primele două luni ale acestui an fiind “executaţi” astfel aproape 1.600 de debitori, dintre care un sfert pentru amenzi de circulaţie, iar restul pentru diverse alte contravenţii (de la amenzile RAT până la cele pentru prostituţie). Practic, în doar două luni, ianuarie şi februarie, au fost “executaţi” 58% din totalul debitorilor, în timp ce “ceilalţi îşi plătesc amenzile imediat, în termen de 48 de ore, scăpând astfel doar cu jumătate din sumă”, după cum ne-a explicat Alin Pop, şeful compartimentului de resort din Direcţia Fiscală Braşov.
Dacă nu primeşti somaţia e problema ta
Deşi, până la executarea silită, primăriile au obligaţia să trimită mai întâi o somaţie, în multe cazuri bucureştenii s-au trezit direct executaţi, pentru că nu au găsit la căsuţa poştală somaţia de plată. “Nu am primit nimic. Mi s-a spus la serviciu că am contul blocat pentru că n-am plătit amenzi restante. Când i-am întrebat pe cei de la Direcţia de Taxe şi Impozite Locale de ce nu m-au anunţat că îmi blochează salariul, mi s-a spus că am fost anunţat, că mi s-a trimis somaţia prin poştă şi că dacă nu am primit-o, asta este, că e problema mea şi că ei şi-au făcut treaba”, povesteşte R.M., care locuieşte în sectorul 4 din Bucureşti.
Primul pas spre executarea silită
Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale poate începe oricând după neplata a mai mult de un an a taxelor şi impozitelor şi după 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de contravenţiei.
“La începutul fiecărui an trimitem înştiinţări în care sunt trecute sumele datorate pentru anul fiscal în curs, eventualele amenzi, restanţe şi penalităţi. După înştiinţare, oricând se poate trimite somaţia de plată. În termen de 15 zile de la primirea ei, ori se achită debitul, ori se face dovada că este o greşeală. Dacă nici nu s-a achitat nici nu s-a făcut dovada atunci se trece la executarea silită. În funcţie de informaţiile pe care le avem se pune poprire pe venituri sau sechestru asigurator pe casă sau maşină. După sechestrul asigurator se scot la licitaţie bunurile imobile sau mobile. Dacă avem de ales între o maşină care nu a mai fost mişcată de ani buni sau casa, alegem casa ca să ne putem acoperi creanţa” a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei Impozite şi Taxe sector 2, Cristian Duţă.
Potrivit acestuia, poprirea pe salariu nu poate fi mai mare de 30 la sută din veniturile înregistrate iar sechestru nu se poate pune pe bunurile necesare vieţii şi muncii debitorului. Codul de Procedură Fiscală prevede că executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, se efectuează, de regulă, în limita a 150 la sută din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Conturile rămân blocate până la achitarea datoriilor
Directorul Direcţiei Taxe şi Impozite sector 6, Cosmin Popp, ne-a explicat că după ce trimite titlul executor datoriile se recuperează imediat.” Codul de Procedură Fiscală nu precizează un termen foarte precis pentru trimiterea somaţiei de plată. Aceasta poate fi trimisă oricând şi este urmată de titlu executoriu. Acesta sperie rău şi în cele mai multe cazuri datoriile se plătesc imediat. Dacă se începe executarea silită aceasta nu mai poate fi oprită. Forma cea mai eficientă o reprezintă blocarea conturilor. Acestea rămân blocate până la achitarea tuturor datoriilor”, ne-a declarat directorul DITL sector 6, Cosmin Popp.
